Gata! S-a dus idle-ul, am revenit la desk-ul meu! Cum secretara si-a facut datoria, mi-a lasat pe birou o serie de reclamatii. Printre ele se numara si cea a unui anonim, care suna cam asa: "am auzit ca esti proasta...". Impresionata de cele trei puncte de suspensie care exprima fie nostalgie, fie lipsa argumentelor, m-am decis sa dedic aceasta pagina minunatei fiinte care si-a rupt din pretiosul ei timp pentru a ma anunta "ce se mai aude".



Draga Anonim ("suuuufletu` meu"),



Incep prin a-ti spune ca "viata-i greu", obisnuieste-te cu ideea. Uite, spre exemplu, cand eram mica, am auzit ca exista Bau-Bau. Mama imi spunea ca sta sub pat si ca mananca fetitele/baietii obraznice/obraznici, asa ca tine. N-are rost sa-ti mai zic ca nu dormeam noaptea si ca plangeam foarte des, pentru ca, probabil, esti familiarizat(a) cu asta. Nu iti face griji, nu dramatiza! Toata povestea asta o sa dureze pana o sa cresti si tu putin. In cazul meu, s-a rezolvat cu varsta; in al tau, cu riscul de a ma face iar proasta, chiar nu stiu!
In incheiere : Inspira, expira, GOOOOOSFRAAAABAAAAA si repeta dupa mine :

NUUUUUuuuu MI-EEEEEeeee FRIIICAAAAaaaa DEEEEEEeee BAAAAAAU-BAAAU !!! au au au au...

Cu drag, Micky (sau Bau-Bau?)

Stampila e pusa, de semnat am semnat, inchid blogul si dau drumul la caini, ca secretara e in concediu. :)) O zi frumoasa(ce a mai ramas din ea)!