Cele mai tari chestii care mi s-au intamplat in ultimul timp sunt... somnul si... a, da... SOMNUL!!! De cand am venit in Bucuresti imi traiesc viata la minut... nu credeam vreodata ca o sa ajung sa fac exact ceea ce urasc cel mai mult... dar, uite-ma dimineata alergand sa prind examenul, la pranz alergand sa ajung la timp la repetitii/seminar/curs si seara, alergand sa respect deadline-ul pentru referate... M-am saturat si sunt abia la inceput de drum... La inceput mi s-a parut foarte distractiv sa nu mai stiu cand e noapte si cand e zi, sa fac exercitii de memorie ca sa-mi aduc aminte cand am mancat ultima oara... sau sa stau cate 5 minute in fata oglinzii sa ma intreb cum naiba am ajuns sa am cearcane atat de ostentative... Sunt studenta si n-am bani... bine, nu e ca si cum as fi singura studenta fara chior in buzunar, ca suntem deja o comunitate, dar cum sa stai cu un coleg de grupa in metrou sa te uiti cum unu` de 100 si inca alte cateva kg mananca o ciocolata intreaga in fata ta si tu sa nu ai nici 10 bani la tine? :)) INUMAN! Si am inceput sa ma schimb de cand cu studentia asta... sunt deprimata destul de des, in conditiile in care optimismul obisnuia sa fie un al doilea prenume pentru mine... Obisnuiam sa rad de oamenii care au fete de morti vii la metrou, dar am ajuns sa le fac concurenta... obisnuiam sa vad culoare in Bucuresti... acum nu vad decat pasii mei mici incercand sa ajunga mai repede acasa, din simplul motiv ca nici nu ma sinchisesc sa mai ridic ochii din pamant... Mi-e dor de petrecerile din camin, al dracului de tare... pe vremea aia n-aveam 10 teste de dat a doua zi, sute de pagini de citit, zeci de referate de redactat.. nu ca ne omoram invatand, da` e deprimant numai cand stii ca ai ceva de facut si nu faci... Si e deprimant si ca stau sa ma plang pe blog de ceva ce pentru un student la drept/arhitectura/ase/poli ar fi mana cereasca... si e deprimant si ca incep sa ma contrazic in idei pe care tot eu le lansez... Sa nu mai zic cat de deprimante mi se par sarbatorile... si inutile... parca oamenii se forteaza in perioada asta a anului sa fie mai buni, mai veseli, sa-si iubeasca aproapele... Aiurea! Oamenii isi fac cadouri doar la ocazii "speciale", se aduna si mananca exact ca niste porci... un porc si isi ureaza metafore si hiperbole... Cat diabet pe cap de locuitor! Nu ma mai misca luminitele colorate de la instalatiile de pe strazi... nici aia mici si negri care te colinda in acelasi vagon de metrou, la ore diferite... si anul asta nu-l mai astept pe Mos Craciun... am auzit ca e afemeiat si ii place bautura! Tipic! Sau daca il astept, o fac doar ca sa-i pun piedica... Un singur lucru mai am de zis... DEPRIMANT! Asta merge cu un vin fiert cu scortisoara....